Unde se ascunde secretul longevitatii

Daca ne-am intrece cu bunicii nostri la treburile gospodaresti, multi dintre noi am iesi din „competitie“ cu orgoliul serios sifonat.Bunicii de la tara isi ascund batranetea practicand aceleasi activitati ca in tinerete, pe cand tinerii de la oras se inconjoara de obiecte ce le fac viata tot mai comoda.

„Cand ma gandesc la bunicul care are 93 de ani si care coseste cate o jumatate de zi, mi-e si jena atunci cand ma plang cat de obosit sunt“, ne-a marturisit Gabriel Cristea (32 de ani), inginer de profesie. Barbatul ni-l descrie aproape cu invidie pe bunicul sau de la munte.

„La 90 de ani, s-a apucat sa confectioneze haine de piele, iar grajdul ii era plin de tauri, ca nu-i era lui frica de animale. Bunica murise de ceva timp, dar mosul s-a tinut pe picioare. Cand mergeam pe acolo, ne minunam: «Cum, tataie, vezi sa bagi ata in ac?», iar mosul ne radea in nas, tragand de ata papiotei“, isi aminteste Gabriel.

Bunicul lui nu reprezinta o exceptie a generatiei din care face parte, dar abia acum fiii si nepotii lui incep sa-l vada ca pe un invingator in lupta cu batranetea.

A stiut ce-a vrut de la viata

Desi nu a fost tot timpul sanatos tun, mosul a reusit sa se fereasca de boli grave, pentru ca „a stiut ce vrea de la viata“, crede Gabriel. „Muncea de dimineata pana la amiaza, cand se cinstea cu un paharel de tuica. Apoi, i se facea somn si nici nu incapea vorba - lasa totul balta doua ore si «tragea pe dreapta». Cand se trezea, termina treburile, dar la zece era in pat. imi amintesc ca mereu voia sa se trezeasca de cum mijeau zorii, ca sa aiba spor la camp si in batatura“, mai povesteste barbatul.

Bunicul lui nu pomenea de stres, desi a cunoscut greutatile frontului. S-a hranit intotdeauna bine, cu ce avea prin gradina si-n batatura, ba a mai si tinut toate posturile mari de peste an. „Eu, in schimb, am o minunatie de gastrita, ca doar principala mea masa incepe de cele mai multe ori la ora zece seara, atunci cand, in alte vremuri, bunicul era deja pe taramul viselor. De dormit la pranz nu am mai auzit de cand mergeam la gradinita, iar post tin doar in zilele in care nu am timp sa mananc nici macar o merdenea“, explica tanarul.

Aproape un secol de Existenta

Florentina Stanciu (24 de ani) se mandreste si ea cu un bunic- minune in Ciocanesti, judetul Calarasi. „Are 95 de ani si-si ingrijeste singur gradina si curtea. A cazut prizonier de razboi la rusi si a dus viata de lagar timp de patru ani. Nici cand a scapat traiul lui nu a fost mult mai usor. A lucrat in mina si nu a urmat vreun regim special de viata. A mancat intotdeauna putin - laptele de capra era de baza in dieta lui - si nu a facut excese de niciun fel“, ne-a povestit Florentina despre bunicul ei.

Si-ar fi dorit sa mosteneasca puterea lui, insa, desi are aproape de patru ori mai putini ani, marturiseste ca se simte extrem de obosita si de stresata. O „ajuta“ si aglomeratia Capitalei, lipsa banilor si grija zilei de maine, precum si „rautatea celor din jur“. Florentina s-a nascut si a trait dintotdeauna la oras si e convinsa ca, daca ar fi locuit la tara, viata ei s-ar fi simplificat mult, iar rautatea celor din jur s-ar fi rezumat la barfele greu de evitat in comunitatile mici.

Bunica - titirez

Pentru Maria Baciu (26 de ani), bunica e o intruchipare a bunatatii si a fortei. „La 83 de ani, ea taia lemne, iarna, in gradina, iar unchii mei, mult mai tineri, se odihneau in casa“, isi aminteste tanara. Daca ar fi sa-i creioneze portretul, ar spune simplu: „e o femeie marunta de inaltime care umbla toata ziua prin curte ca un titirez. Cand isi termina treburile din batatura, o ia asa, pe jos, vreo zece kilometri, pana in comuna vecina ca sa-si cumpere ce mai are nevoie prin casa“. Despre ea, Maria ne spune ca, desi este o fire sportiva, meseria de contabil nu o ajuta deloc sa-si mentina conditia fizica.

„Daca urc zece etaje pe scari gafai de zici ca-mi dau duhul, iar la tara, numai cand ma uit dupa bunica ametesc. Nici nu se pune problema s-o intrec la treburi“, povesteste tanara.

Nu ne intereseaza nemurirea

Peste 53% din romani au raspuns negativ la intrebarea „iti doresti sa traiesti vesnic?“ pusa de revista „Reader’s Digest“ in cadrul unui sondaj global, efectuat in 22 de tari de pe aproape toate continentele. 82% din cehi sau sloveni au ales „o viata cu final“, in timp ce 72% din brazilieni au declarat ca-si doresc nemurirea.

De ce ne-am ramolit?

Lipsa de rigoare si atitudinea fata de munca ne fac vulnerabili.

Din ritualurile pe care le impune viata la tara rezulta diferenta dintre stilul de viata al multor romani din generatiile actuale si cel al bunicilor lor.

„Traiul la tara implica o anumita rigoare. Muncile campului «trebuie» facute intre anumite intervale, iar daca nu gatesti, nu prea te poti baza pe buticul de la colt. Nu-ti poti permite sa lenevesti pentru ca animalele din curte, buruienile din gradina sau recolta nu pot fi pacalite. Asa ca n-ai de ales: ori respecti regulile, ori mori de foame“, explica psihologul Catalina Hetel.

Atitudini diferite

Pentru bunicii nostri, fiecare activitate era o ceremonie in sine si presupunea anumite reguli ce se respectau intr-o ordine precisa, arata psihologul Lena Rusti.Respectul aratat pentru propria persoana a capatat insa alte forme, pe masura ce romanii au lasat vatra satului pentru a se adapta stilului de viata de la oras.

„Daca pentru bunicii nostri rezistenta fizica era primordiala, pentru tinerii de azi valorile comporta alte nuante - de la a arata bine la a fi apreciat si observat in societate“, sustine psihologul Lena Rusti.in plus, stilul de viata alert al orasenilor le permite acestora sa gaseasca scuze pentru orice abatere de la regulile traiului sanatos. „Lasa ca-mi ajung si patru ore de somn“, „pacalesc foamea cu o gustare“ sau „imi iau un aparat pentru a-mi modela corpul si scap si de grasime“ - sunt numai cateva dintre atitudinile cotidiene ale orasenilor mereu pe fuga.

Motivatia de a trai

„Batranii de la tara au avut un stil de viata sanatos.Si-au canalizat energia intr-o singura directie si, mai ales, si-au acceptat statutul in societate, rolul in familie si au afisat o anumita atitudine in raport cu munca. Acest lucru i-a ajutat sa capete un echilibru emotional care a contribuit, de asemenea, la stilul de viata“, considera psihologul Elisabeta Ilie.

Mai mult, mediul inconjurator in sine reprezinta un atu pe care bunicii de la tara il au in fata celor de la oras, nevoiti sa-si duca existenta intre patru pereti.

„Daca la tara batranii sunt inca oameni puternici, «dintr-o bucata», pensionarii de la oras sunt exclusi din societate, izolati in apartamentele de bloc si fara perspectiva. Constienti ca nu mai sunt utili, ei transforma mersul la medic intr-o motivatie de a iesi in lume“, explica psihologul Catalina Hetel.

Daca pentru bunicii nostri, rezistenta fizica era primordiala, pentru tinerii de azi valorile comporta alte nuante. Lena Rusti, psiholog

Alimentele „eco“ nu fac minuni

Romanii care incearca sa compenseze lipsa unui trai sanatos prin consumul de alimente ecologice se imbata cu apa rece, sustin specialistii in nutritie.

Potrivit doctorului Gheorghe Mencinicopschi, o alimentatie sanatoasa ajuta, insa nu poate inlatura efectele sedentarismului, ale lipsei somnului sau ale stresului. „Ar trebui sa fim atenti si la calitatea vietii, nu numai la durata ei. Putem trai 90 de ani, dar 70 din ei sa ne indopam cu medicamente sau sa fim nevoiti sa mergem la doctor in fiecare luna“, explica Mencinicopschi.

Pentru a ne pastra sanatatea pe termen lung ar trebui sa mancam alimentele cat mai aproape de starea lor naturala si sa le evitam pe cele supuse unor procese de rafinare sau de procesare. „Modul industrial de preparare a alimentelor «stoarce» nutrientii din ele, lasandu-le foarte putin hranitoare si sarace in vitamine.“

in plus, bunicii aveau obiceiul de a manca la ore fixe, dar si de a tine post miercurea si vinerea. Realizau astfel, in mod inconstient, un echilibru intre alimentele de care are nevoie organismul. „Masa era o ceremonie la care toti membri familiei luau parte. Ei se concentrau asupra mancarii, nu la televizor sau la ce lucreaza pe computer - cum se intampla astazi“, mai arata Mencinicopschi.

Cum recapatam controlul

Orasenii au un stil de viata marcat de un ritm alert, de cele mai multe ori epuizant.„Generatiile actuale incearca sa tina pasul cu societatea, cu cerintele foarte inalte impuse la serviciu, acasa sau in grupul de prieteni. Goana spre obiective destul de complexe, dar si cerintele foarte inalte impuse de propria persoana si de ceilalti ne determina sa uitam ca din viata noastra mai facem parte si noi...“, observa psihologul Elisabeta Ilie.

Calitatea vietii scade

in plus, din cauza agitatiei cotidiene, orasenii tind sa-si piarda busola cand vine vorba de alimentatie, de timpul disponibil pentru a se odihni sau pentru a se relaxa.„Modul in care romanii de la oras aleg sa-si traiasca viata pentru a-si castiga traiul se observa si in statisticile spitalelor. Tot mai multi tineri sufera de timpuriu de boli cardiovasculare, de obezitate sau de diabet“, arata nutritionistul Gheorghe Mencinicopschi.

Specialistul mai spun ca, desi in ultimele doua - trei secole, durata medie de viata a crescut in mod constant, studii recente efectuate de oamenii de stiinta din Statele Unite ale Americii arata ca incepand cu anul 2005, durata medie de viata din mai multe tari dezvoltate si in curs de dezvoltare din lume a intrat pe o panta descendenta.

Pentru a recapata echilibrul descoperit de bunicii nostri, este vital sa intelegem ca avem propriile noastre limite si ca „nu putem sa tragem de noi ca de un elastic, pentru ca, atunci cand ne vom astepta mai putin, se va rupe“, sustine psihologul Elisabeta Ilie. Ea adauga ca este de dorit sa ne propunem sa devenim specialisti si nu oameni buni la toate, pentru ca energia canalizata in mai multe directii se transforma in energie pierduta.

in afara de asta, avem nevoie de o buna organizare a timpului, astfel incat sa acordam o atentie egala muncii si pauzelor de relaxare, hranei dar si odihnei sau sportului. in momentul in care vom gasi un echilibru intre acestea, vom castiga respectul de sine care sta la baza calitatii vietii, arata specialistii in psihologie.

Sursa online Adevarul: Unde se ascunde secretul longevitatii

<< inapoi