Ne hranim zilnic cu barfe si scandal

Picanteriile despre vedete si gâlcevile iscate între vecini atrag oamenii ca un magnet. Plictiseala, invidia, pornirile agresive si curiozitatea îi împing pe tot mai multi catre un nou viciu: scandalul.

“Ori de câte ori apare un scandal, încercam sa ne implicam”. Afirmatia îi apartine celebrului Larry Flynt, editor al publicatiei “Hustler”, recunoscut pentru apetenta sa pentru scandal. Daca unii ar putea spune ca Flynt ar fi încercat sa se disculpe în acest fel în fata celor care l-au acuzat în repetate rânduri ca a atentat la bunele moravuri ale societatii, psihologii înclina sa sustina spusele acestuia.

Magnetismul scandalului

Bârfele despre celebritati, reality show-urile si senzationalul fascineaza publicul. Oamenii sunt mari amatori de emisiuni axate pe subiecte de scandal. Chiar si o buna parte dintre cei cu studii superioare. Putini sunt, însa, cei care recunosc. Multi sustin ca vor sa vada emisiuni cu profil cultural sau spun ca nu se uita la televizor si prefera sa citeasca o carte buna.

Realitatea vine sa-i contrazica. Cercetatorii britanici au ajuns la concluzia ca bârfele despre celebritati si reality show-urile se numara printre viciile moderne, potrivit unui studiu publicat luna trecuta. Dar oamenii nu sunt fascinati numai de scandaluri împachetate stralucitor. Taraboiul din curtea vecinilor este la fel de atragator.

Tine de natura umana. “Suntem mult mai receptivi la ceea ce este negativ, scandalos”, spune psihologul Elisabeta Ilie.“Scandalul e un stimul destul de puternic”, adauga aceasta. O explicatie consta în faptul ca este firesc sa fim atenti la ce se întâmpla în jurul nostru.

Invidie si agresivitate

Unii experti în comportament sustin teza potrivit careia oamenilor le place scandalul întrucât adauga sare si piper vietii lor plictisitoare. Altii sunt de parere ca fascinatia pentru picanteriile despre vedete sau pentru zarva iscata în scara blocului reprezinta, de fapt, o manifestare de descarcare a propriilor stari de invidie sau agresivitate.

“Placerea de a asista la scandaluri vine, pe de o parte, din satisfacerea propriilor porniri agresive, carora nu le dam curs, cenzurându-le sub normele morale. Pe de alta parte, un scandal ne ofera prilejul de a ne arata, o data în plus, ca suntemmai buni decât altii”, considera psihologul Stefania D. Nita. Potrivit acesteia, “impulsurile agresive si invidia fac parte din dinamica psihica a oricarei persoane”.

Ceea ce pentru unii este o tragedie, pentru altii este o distractie. Lucrurile se schimba pe masura ce oamenii se modeleaza dupa cum impune mediul social în care traiesc. “Aceasta evolutie nu echivaleaza cu eliminarea starilor de agresivitate si invidie. Uneori, cu cât acestea sunt negate mai mult, cu atât se manifesta mai pronuntat, chinuind prin stari interioare de tensiune si nemultumire”, a explicat Stefania D. Nita pentru “Adevarul”.

“Impactul emotional”, mereu valorificat

Foamea de senzational ar putea avea la baza motive biologice, afirma Hank Davis, autorul unui studiu publicat în 2003 privind cauzele fascinatiei pentru subiectele care impresioneaza puternic.

“Din punct de evedere evolutionist, impactul emotional al acestor povestiri este explicabil. Stramosii nostri asigurau perpetuarea speciei strângând tot soiul de informatii despre lumea din jur. Astfel, istorisirile despre atacurile animalelor, parazitii care pot ucide sau mâncarea toxica ramân subiecte principale si la milioane de ani dupa ce probabilitatea acestor întâmplari a devenit mica, în contextul industralizarii”, sustine Davis.

Chiar daca nu toti sunt încântati de scandal, pentru unii constituie o “valoare, care trebuie transmisa generatiilor urmatoare”, a subliniat Elisabeta Ilie.

Bârfa, mai puternica decât adevarul

Oamenii cred mai degraba bârfele decât adevarul, chiar si atunci când li se aduc dovezi clare ale contrariului. La aceasta concluzie a ajuns un studiu facut de cercetatorii de la Institutul Max Planck din Germania, citat de Reuters. Ei au definit “bârfa” drept o informatie sociala despre o persoana, raspândita în cadrul grupului atunci când aceasta nu este prezenta.

“Am demonstrat ca bârfa are o puternica influenta chiar si atunci când oamenii au acces si la informatiile originale despre respectiva situatie”, au spus autorii studiului. Potrivit lor, bârfa joaca un rol important în luarea deciziilor.

Evidenta negata des

În România, emisiunile de televiziune axate pe subiecte picante din lumea mondena, dar si cele axate pe certuri izbucnite între oameni obisnuiti au multi telespectatori. Audienta depinde de subiect. De pilda, emisiunea “Un show Pacatos” din 3 februarie, prezentata de Dan Capatos la Antena 1, a fost urmarita, în medie, de 289.000 de persoane. Invitate: Nikita si Oana Oprea (fosta Eva Kent).

Emisiunea “Acces Direct”, moderata de Madalin Ionescu la Antena 1, a avut în primele doua luni ale acestui an o audienta medie de 666.000 de telespectatori pe minut, la nivel urban, concurând cot la cot pe tronsonul orar 17.00-19.00 cu “Happy Hour”, moderata de Catalin Maruta la Pro Tv. 56,6% din cei care urmaresc “Acces Direct” au studii medii, iar 20% au studii superioare. Nici postul OTV nu duce lipsa de audienta, chiar daca luna trecuta a avut 71.000 de telespectatori pe minut în mediul urban, cu 40% mai putin decât în ianuarie, când “Magda Ciumac a revenit spectaculos”.

Amprenta educatiei

Conform unui studiu al Agentiei de Monitorizare a Presei, publicat anul trecut, majoritatea persoanelor care urmaresc programe TV declara ca prefera emisiunile informative si documentarele. 83,5% au spus ca se uita la stiri si 47,4% la documentare. Diferentele dintre preferintele reale si cele declarate vin din educatie.

“Înca din copilarie ni se transmit coordonate distorsionate despre demnitate si morala. Încercarea de a acoperi aspecte umane firesti conduce la exprimarea lor prin înclinatia pentru scandal”, a afirmat Nita.

Documentarele-soc, câstigatoare

O tema frivola, analizata în profunzime. Aceasta pare sa fie, conform unor specialisti în comportament, puntea între fascinatia pentru subiectele scandaloase si nevoia declarata de cultura si informare. Anomalia fizica a fost, odinioara, “scaparea” voaieristilor, al caror comportament era sanctionat, comenteaza publicatia “The Vancouver Sun”.

Femeile cu barba, piticii, oamenii-omida (fara mâini sau fara picioare) erau nelipsiti în lumea circului si faceau deliciului spectatorilor. Oamenii stateau la coada sa cumpere bilete pentru a-i vedea si a putea sa râda pe saturate de defectele lor, fara sa atraga oprobriul public.

O atitudine cruda si inumana, de neacceptat pentru societatea acestui secol. Televiziunea face însa exceptie. În toata lumea, noteaza publicatia citata, noi emisiuni despre personaje ciudate sau bazate pe povesti socante difuzate de canalele Discovery, de pilda, aduc audienta. Abordate din perspectiva întelegerii fenomenului, subiectele de scandal sunt acceptabile pentru toti.

O granita sensibila

Linia de demarcatie dintre bârfe si scandal este extrem de fragila. Kirsten McKenzie, autoarea cartii “Scandal în colonii”, care analizeaza climatul moral din Sydney si Cape Town în perioada 1820-1850, considera ca scandalul apare atunci când “comunitatea considera ca cineva a comis un fapt imoral”.

Sursa online Adevarul: Ne hranim zilnic cu barfe si scandal

<< inapoi