Generatia batranilor singuri acasa

Aproape jumatate dintre romani considera ca ingrijirea batranilor este o responsabilitate a statului. Multi varstnici isi asteapta in zadar copiii. Sute de batrani zac in spitalele din Romania, uitati de rude. Multi altii traiesc chinuiti chiar de propriile rude, cu teama de a cere ajutor. Sistemul de asistenta sociala este depasit.

Potrivit studiului „Generatii si Gen”, realizat de Fondul ONU pentru Populatie, mai bine de un sfert dintre romani sunt de parere ca sprijinul financiar pentru varstnici se afla in responsabilitatea statului.

in pofida contactelor cu valorile lumii vest-europene, romanii raman conservatori. in timp ce varstnicii isi pun sperantele ca vor fi ingrijiti de copiii lor, acestia din urma se asteapta ca tot parintii sa ii sprijine financiar, chiar si atunci cand devin adulti. O alta responsabilitate a batranilor este sa aiba grija de nepoti, reiese din raspunsurile tinerilor.

„Nu se intereseaza nimeni de ei”

Problemele de natura financiara ale tinerilor, cele legate de mostenire si absenta unor institutii si programe sociale care sa asigure ingrijirea batranilor conduc la aparitia unor cazuri socante. Unii batrani sunt lasati de izbeliste sau sunt tratati, uneori, inuman.

Doar in spitalele din Romania zeci de batrani sunt abandonati. De pilda, la Spitalul Judetean de Urgenta Constanta, Marioara Dumitrescu, 83 de ani, a juns la spital in urma cu aproape trei luni, dupa ce a cazut de la etajul patru. Batrana e diagnosticata cu schizofrenie. Rudele au abandonat-o, sotul ei a murit, iar copii nu are.

A fost secretara, iar acum are o pensie de 500 de lei si un apartament in Constanta. Acasa nu se poate intoarce. N-are cine sa o ingrijeasca. Acum, Serviciul de Asistenta Sociala din cadrul spitalului incearca sa o transfere la un centru medico-social.

O alta batrana abandonata este internata la Clinica de Cardiologie a Spitalului Judetean Constanta. Nu poate sa spuna cum o cheama sau cati ani are. A ajuns la spital dupa ce politistii comunitari au gasit-o cazuta pe strada. „Nu se intereseaza nimeni de soarta lor. Noi incercam sa gasim un loc in centrele pentru batrani, pentru ca nu pot sta la nesfarsit intr-un spital de urgenta”, spune Mirela Raileanu, directorul de ingrijiri medicale al Spitalului Constanta.

in multe dintre cazuri, ramasi pe drumuri, batranii ajung la usa institutiilor statului si cer ajutor. in alte cazuri, vecinii sau cunostintele lor sesizeaza institutia. „in acest an, am avut deja patru-cinci sesizari de acest gen”, a declarat Roxana Onea, purtator de cuvant al Directiei de Asistenta Sociala Constanta.

Emigrarea, una dintre cauzele abandonului

Situatiile de abandon se intalnesc atat in mediul urban, cat si in mediul rural, numai ca modul de manifestare difera, a explicat pentru „Adevarul” psihologul Elisabeta Ilie. „in mediul rural, apare fenomenul de neglijare a parintilor si a batranilor, pentru ca tinerii trebuie sa plece de-acasa pentru a-si gasi un loc de munca, pentru a putea avea acces la informatie”, a precizat Elisabeta Ilie. in mediul urban, isi pune amprenta in special presiunea timpului. Psihologul a explicat ca distantarea fizica duce in timp si la distantarea relationala.

Sociologul Alfred Bulai a explicat, la randul sau, ca o alta problema este data de faptul ca multi romani au plecat in strainatate, astfel ca apare riscul sa existe batrani care sa nu mai aiba rude care sa poata avea grija de ei.

Goana dupa propriul camin

Majoritatea tinerilor isi doresc sa isi intemeieze propria gospodarie. Nu toti au insa bani, astfel ca, din aceasta cauza, pot aparea o serie de probleme legate de relatia cu parintii lor, in a caror casa locuiesc. „in ultimii ani, a existat o rezolvare punctuala a problemelor de acest gen, dupa ce multi au plecat in strainatate.

Doar ca, in prezent, criza ii readuce in tara, astfel ca situatia risca sa se agraveze, mai ales in mediul rural, unde exista mai multi copii”, a spus Alfred Bulai.

Nu in ultimul rand, apar probleme legate de mentalitate. Potrivit psihologului Elisabeta Ilie, „aflati sub presiunea timpului, a frustrarilor, unii tineri ajung sa se poarte violent cu cei in varsta, dornici mai ales de atentie si afectiune”.

Legati de familie pana tarziu

Romanii se sprijina pe copiii lor la batranete. in timp ce 87% dintre varstnici considera ca urmasii lor sunt responsabili moral de grija lor, aproape 86% dintre tineri spun ca le-ar placea sa locuiasca alaturi de parinti atunci cand acestia imbatranesc.

De altfel, atat barbatii, cat si femeile din Romania decid sa traiasca pe cont propriu cu doi ani mai tarziu decat generatiile din perioada socialista, in special din cauza lipsurilor si a incertitudinii materiale cu care se confrunta. Cercetatorii de la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din Cluj propun solutii pentru ingrijirea varstnicilor si sprijinul tinerilor care nu s-au aratat dispusi sa-si adapteze viata profesionala in functie de nevoile parintilor in varsta. Potrivit studiului „Ce politici de ingrijire a tinerilor sunt posibile in Romania?”, acestea sunt posibilitatea de a lucra dupa pensionare, dezvoltarea serviciilor medicale, cresterea locurilor de socializare pentru pensionari, dar si construirea de azile.

Moare de foame, uitata de fiu

intre vilele de lux din Copou, cel mai scump cartier iesean, supravietuieste dintr-o pensie de mizerie Alexandrina Iacobeac, 75 de ani, uitata de rude si terorizata de fostul sot.

Batrana isi duce traiul la lumina lumanarii, iar noaptea doarme invelita intr-un palton vechi. Are o pensie de 580 de lei, iar medicamentele care o tin in viata costa 600 de lei. Casa in care traieste, si pe care o imparte cu fostul ei sot, este si blestemul ei. Barbatul si fiul asteapta ca batrana sa se stinga, pentru a pune mana pe casa. Ambii o ignora, iar fostul sot o bate des si-i ia lucrurile. Fiul, Cornel, traieste in oras, dar nu-l intereseaza soarta ei. „Eu am crezut ca, daca i-am facut actele pe casa, se va purta mai bine cu mine, dar parca e mai rau decat inainte”, a marturisit batrana.

Fiul, Cornel, nu trece pe la ea decat ca sa o certe ca mai traieste. „Cornel nu ma bate, dar ma jigneste. Ma face boschetara”, s-a plans Alexandrina. Ea a povestit cum, cu ani in urma, si-a vandut dantura de aur pentru a-si ajuta nepoatele, dar cu totii au uitat-o. Nici macar fetele nu pot sa isi viziteze bunica, ca sa nu-si supere parintele.

La mancare pe datorie

Femeia este o bucovineanca deportata in timpul razboiului. Ea a gasit mila si intelegere mai mult prin vecini. Aproape de casa ei, un consatean are un magazin alimentar, care-i da de mancare pe datorie. „ii mai dau alimente, pana la 200 lei, dar luna aceasta nu mai are bani. O mai astept, pentru ca este de cuvant”, a spus Loghin Smocot. „E o femeie linistita, cumsecade, si ma ajuta prin gradina si la cumparaturi. in schimb, i-am dat un pat, doua usi si haine, pentru ca mi-e mila de ea”, a spus o vecina.

Era sa arda de vie

Femeia a ramas fara electricitate in urma cu patru ani, dupa ce fostul ei sot a fost prins ca fura electricitate. Cu doua saptamani in urma a adormit, amortita de frig, cu lumanarea aprinsa, si era sa arda de vie. Norocul ei au fost cainii din curte, care au inceput sa urle si au trezit-o la timp din somn.

Alexandrina a divortat in urma cu doi ani, cand a fost internata la Neurochirurgie cu politraumatism cranian. Era pentru a sasea oara cand a ajuns la spital in urma batailor. „Sotul i-a furat tot si o bate mereu. Noi si alti cativa vecini o mai ajutam sunand la Politie. Ce doamna a fost, nici nu se compara cu ce a ajuns acum. Este de nerecunoscut”, a spus Mircea Savin, care locuieste vizavi de batrana. Si politistii o cunosc pe Alexandrina. „Cunoastem bine situatia doamnei. Acolo este o situatie conflictuala mai veche”, a declarat agentul Dan Costin, de la Sectia 2 Politie.

Disperare

Constantin si Marina Ozon sunt doi batranei din comuna valceana Gradistea. Desi traiesc impreuna de peste 50 de ani, nu s-au casatorit pentru ca nu au avut bani. Anul trecut, ei s-au luat cu acte pentru a primi de la primarie prima de casatorie – 200 de euro. Banii i-au pus deoparte pentru inmormantare.

Baiatul meu nu ma bate, dar ma face boschetara. Eu am crezut ca, daca i-am facut actele pe casa, se va purta mai bine cu mine, dar parca e mai rau decat inainte. Alexandrina Iacobeac , 75 de ani

Sursa online Adevarul: Generatia batranilor singuri acasa

<< inapoi