Vesnicii adolescenti

Unii tineri urmeaza facultate dupa facultate pentru a amana pe cat posibil momentul in care ar trebui sa se descurce pe cont propriu. Constransi de veniturile mici si cocolositi de parinti, tinerii parasesc tot mai tarziu caminul parintesc. Platesc insa un pret: lipsa intimitatii.

„Dupa ce imi dau licenta la anu’, cred ca ma inscriu la Stiinte Politice. Daca prind un loc in camin, scap de chirie si nu mai trebuie sa ma angajez. Ce, n-am destul timp apoi sa gasesc unii ­care sa-si bata joc de mine pe bani putini?! Plus ca asa, ai mei imi vor trimite in continuare bani. Circul si gratis ca prost nu sunt si oi lua pe locurile de la stat ca sa scutesc si abonamentul pentru transport“, ii explica Adrian T. (23 de ani) planurile de viitor unui amic, cautand cu privirea aprobarea acestuia.

Spre deosebire de cei care fug de responsabilitati si profita cat mai mult de statutul de studenti, multi dintre tinerii romani sunt nevoiti sa stea cu parintii din lipsa de alternative.

Bucuresteanul Florin Bratu (34 de ani) ne-a marturisit ca si-ar dori sa traiasca pe cont propriu, dar ca, din pacate, pana acum nu a putut pune in practica aceasta dorinta. „Ca sofer, castig lunar chiar mai putin de 300 de euro. Pe langa astia, imi mai ies 60 de euro pe luna pentru ca sunt instructor de dans.

Din banii astia ar trebui sa platesc o chirie de minimum 150 de euro - partea mea din cat se practica acum pentru un apartament de doua - trei camere, pe care l-as inchiria cu unul sau doi prieteni. Apoi, ar mai fi de platit intretinerea, facturile la lumina, internet, cablu si altele. in total, m-ar duce pe la 250 de euro“, face un calcul scurt Florin.

Din restul de bani ar trebui sa-si cumpere mancare, sa se imbrace si sa mai plateasca o iesire din cand in cand, in oras. „Mai sunt si cheltuielile neprevazute - se strica ceva sau te imbolnavesti. Ce faci atunci? Sau cum as putea sa am o relatie cu o fata cand nu mi-as permite nici sa plec o data pe an la mare sau la munte?“, mai pune in balanta Florin.

Pentru multi dintre tinerii romani, pretul traiului in chirie este adesea prea mare pentru a-si mai permite sa se bucure de vacante sau sa-si cumpere lucrurile necesare intr-o casa. in plus, la parinti gasesc intotdeauna ceva de mancare, produsele de igiena cu care s-au obisnuit si un confort anume de care nu s-ar putea lipsi.

„Nu trebuie sa alerg sa platesc facturile, dau banii si apoi stau fara griji ca vor fi platite si nu voi ramane fara curent in casa sau fara internet“, ne explica Florin. El admite ca ii ­este mai greu sa aiba momente de intimitate intrucat in casa parinteasca, sub forma de vagon, trecerea se face dintr-o camera in alta.

„Nu te poti maturiza cu adevarat langa ai tai pentru ca nu ai responsabilitati“, mai crede Florin. Parintii ii amintesc adesea: „la varsta ta, eram casatoriti si aveam si copii!“, dar s-au obisnuit prea tare cu el alaturi pentru a-l indemna sa se mute fara sa se insoare mai intai. Astfel, coplesiti de responsabilitatile care-i asteapta, multi tineri se refugiaza in rolul de adolescenti, uitand ca „fiecare lucru se face la vremea lui“, crede psihologul Catalina Hetel.

Tinerii romani pun familia inaintea oricarei valori. Pentru a fi impliniti, ei trebuie sa se casatoreasca si sa aiba, la modul ideal, doi copii, arata studiul „Starea sociala si asteptarile tinerilor din Romania“, realizat pe un esantion de 1.205 romani cu varste cuprinse intre 14 si 35 de ani, din mediul rural si urban.

Potrivit acestora, varsta ideala la care ar trebui sa se casatoreasca fetele ­este de 22 - 25 de ani. in cazul baietilor, intervalul de varsta este de 26 - 29 de ani.

Totusi, la loc de cinste intre prioritatile tinerilor se afla continuarea studiilor, o slujba mai buna, trecerea unei locuinte in proprietate personala, calatoriile sau distractiile. Asta in masura in care 60% din romanii cu varste cuprinse intre 25 si 29 si 42% din cei care au intre 30 si 35 de ani nu detin o locuinta in proprietate personala. Pe fondul acestor realitati socio-economice, tinerii raman adolescenti pana tarziu, incurajati de familie si societate.

„Parintii au o contributie semnificativa la sprijinirea acestui fenomen“, explica psihologul Elisabeta Ilie. Ea sustine ca romanii isi doresc sa se realizeze prin intermediul copiilor si, de -aceea, ii sprijina pentru a absolvi cat mai multe facultati, uitand sa-i invete ceva mult mai important - sa fie responsabili. Pe de alta parte, societatea ii incurajeaza sa culeaga diplome in diverse domenii, iar adesea tinerii isi aleg meseria haotic, fara a avea un plan de cariera.

Tinerii din Vest, crescuti intr-o cultura de tip individualist, parasesc si ei mai tarziu casa parinteasca decat acum cativa ani. Astfel, unu din cinci francezi locuieste cu parintii pana la varsta de 29 de ani, in vreme ce fetele parasesc caminul in apropierea varstei de 25 de ani.

Pentru britanici, implinirea varstei de 18 ani era sinonima, pana in 1990, cu abandonarea caminului parintesc pentru cel studentesc. Ajunsi la camin, isi mai vedeau parintii o data la cateva luni. Din 1998, odata cu introducerea taxelor de scolarizare in Anglia, parintii au inceput sa se implice mai mult in viata tinerilor, releva un studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea Keele.

Spre deosebire de tinerii crescuti in tari vest-europene, romanii au invatat la fel ca si celelalte popoare estice sa se dezvolte pe un model de cultura colectiva. „in cazul generatiilor anterioare Revolutiei, interesele grupului primau celor individuale.

Lipsurile materiale si pierderea securitatii ca stare impusa odata cu ’89 a condus la o comuniune de grup mai puternica“, explica psihologul Lena Rusti motivele pentru care parintii aleg sa-si sprijine copiii pana tarziu si de ce acestia accepta statutul de intretinuti chiar si dupa varsta implinirii majoratului. Totusi, Rusti crede ca parintele nu e vinovat, ci modul in care tanarul vede realitatea.

Psihologul Elisabeta Ilie sustine ca pentru a incuraja responsabilitatea tinerilor este nevoie de programe de consiliere a carierei inca din gimnaziu.

„Este important ca tanarul sa fie impacat cu profesia aleasa pentru ca numai asa poate darama bariere“, sustine Elisabeta Ilie. Mai mult, psihologul sugereaza ca „parintii ar trebui informati cum sa ­taie «cordonul ombilical» al copiilor lor, in cazul in care nu au facut-o la nastere“, iar societatea sa incurajeze angajarea tinerilor fara experienta pentru ca, in lipsa acestei sanse, nu au cum sa devina specialistii mult cautati.

„Tinerii ar avea mai multe posibilitati daca societatea nu ar cauta oameni buni la toate si in fapt, la nimic“, a mai adaugat Elisabeta Ilie.

Sursa online Adevarul: Vesnicii adolescenti

<< inapoi